Cetatea Berca

Cetatea Berca
Cetatea Berca: daca doriti informatii suplimentarea, dati CLICK pe imagine !

Digital clock - DWR

Primaria Berca

Primaria Berca
Primaria comunei Berca: daca doriti informatii mai multe despre aceasta zona, dati CLICK pe imagine !

marți, 4 februarie 2014


Manastirea Ratesti
          
                                                  de IRINA STOICA

          
           Situata în zona vulcanilor noroiosi, în comuna Berca, judetul Buzau, manastirea Ratesti a fost înaltata de Capitanul Dragomir, un membru de seama al unei familii de militari de la sfârsitul secolului al XVI-lea.     
               
           Situata în zona vulcanilor noroiosi, în comuna Berca, judetul Buzau, manastirea Ratesti a fost înaltata de Capitanul Dragomir, un membru de seama al unei familii de militari de la sfârsitul secolului al XVI-lea. Evenimentul este atestat indirect de documente din secolul al XIX-lea, aflate în pastrarea familiei respective, care pun capat discutiilor privitoare la originea ctitorului. La început asezamântul a fost o manastire de calugari asa cum reiese dintr-un document de la 1634. În cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, fiind lipsiti de mijloace de întretinere, calugarii au migrat spre alte manastiri din zona. Viata monahala reînvie aici în 1752, când domeniul devine proprietatea lui Scarlet Hrisoscoleu. Acesta si fiul sau Alexandru constituie cel de al doilea rând de ctitori. Dupa ce tatal doneaza asezamântului, în 1755, livada si gradina, în 1787 fiul întareste donatia si aici se stabilesc 16 calugarite venite de la Poiana Marului. Numarul acestora creste si treptat aici se dezvolta atelierele de tesatorie si ceramica, aici sunt realizate, pâna la sfârsitul celui de al doilea razboi, covoare deosebit de apreciate, aici a functionat o scoala pentru tinere calugarite si una pentru adulti, aici a fost asigurata asistenta medicala pentru soldatii din cele doua razboaie mondiale si pentru populatia civila si tot aici a fost deschis primul orfelinat din judetul Buzau. O deosebita atentie s-a dat cartii, multe tiparituri si manuscrise de mare valoare fiind expuse în Colectia de arta veche bisericeasca a manastirii. Constructiile, asezate în panta, dupa un plan patrat, sunt dominate de biserica monumentala, cu hramul Sfânta Treime, ridicata în 1844 si constituind o interferenta de stiluri autohtone din secolul al XIX-lea. Este un locas impunator cu trei turle si cu pridvor închis. Interiorul a fost pictat de Nicolae Teodorescu seful scolii de zugravi din dioceza Buzau ajutat de nepotul sau pictorul Gheorghe Tattarescu. Cladirile din jur au balcoanele împodobite cu flori iar cimitirul este un veritabil parc. El are o mica biserica datând din 1867. De-a lungul timpurilor, manastirea a fost vizitata de multi oameni de seama: Mihai Viteazul, Barbu Stirbei, Alexandru Ioan Cuza, Carol I. „O ora la Ratesti este o ora la portile raiului” spunea Valeriu Anania iar ambasadorul Finlandei la Bucuresti numea aceasta oaza de liniste si credinta „o insula de iubire”.



vineri, 13 decembrie 2013

România Liberă” – 22 februarie 1950


“Însuflețiți de lozinca “Mai mult  petrol, pentru întărirea Patriei, pentru pace” …Petroliștii de la schela Berca – Buzău …depășesc zilnic planul de producție. …Printr-o mai bună organizare a muncii și prin folosirea metodelor înaintate ale petroliștilor sovietici, muncitorii și tehnicienii de la Schela Berca a Petroliferei Muntenia au înregistrat însemnate depășiri de norme. …Cele două brigăzi conduse de tovarășii maeștri sondori Antonică Iancu și Teodorescu Gheorghe au obținut …o depășire a programului zilnic de 6,2% și 3,1% respectiv. …Echipele maeștrilor sondori Harambie Vasile, Simion C. și Mirea Gheorghe au pus în funcțiune înainte de termen sonda 33. …Folosirea metodelor sovietice constituie un ajutor de seamă. Astfel, la schela Berca aplicându-se sondei 26 pâlnia Krâlov și prelungindu-se perioada de erupție, producția a crescut de șase ori. …Sondorii din echipele maeștrilor Ioniță Stoica, Alecu Alexandru și Ciocan Gheorghe, care lucrează la sonda 3 Beciu …au depăsit planul de foraj cu 313,2%”

sâmbătă, 7 decembrie 2013

sâmbătă, 9 noiembrie 2013

Casute ca-n povesti



Casute ca-n povesti, din lut si acoperis pe care creste iarba, construite la Berca.
Un minisat cu casute din lut cu ferestre facute din parbrize, cu sticle puse in pereti ca sa intre lumina si cu acoperis pe care va creste iarba se afla in curs de amenajare in comuna buzoiana Berca. Initiatorul proiectului este o invatatoare care vrea sa includa ansamblul intr-un circuit turistic ecologic. Casutele sunt construite dintr-un amestec de pamant lutos, nisip, paie de grau sau de orz si apa. Fara cofraje, caramizi sau substante chimice. Sunt rotunde, fara colturi si muchii. In peretii exteriori au fost modelate nise in care sunt puse sticle de diverse culori sau borcane prin care intra lumina de afara. Cat despre ferestre, acestea sunt de fapt parbrize de masina reciclate, care nu ar trebui sa se abureasca. Casutele vor avea si centrale termice, pentru ca turistii isi vor dori confort. Ansamblul care cuprinde cinci case te duce cu gandul la o poveste. Nicoleta Marin, initiatoarea proiectului, spune ca ideea de a ridica aceste casute ecologice i-a venit dupa ce un alt proiect, acela de a ridica un parc eolian, a esuat din cauza costurilor mult prea ridicate. "Am vrut sa facem un parc eolian. N-am reusit si am zis apoi sa ramanem in acelasi domeniu, eco. Cand am realizat ca ne costa prea mult sa restauram case taranesti vechi si tot cautand pe internet idei despre ce am putea sa facem, am dat peste casele cob, care mi s-au parut interesante. A fost mai greu la inceput pana ne-am invatat cu tehnica cob, pentru ca, desi am colaborat cu arhitecta Ileana Mavrodin, ea nu a participat la lucrari efectiv. Avem cinci case de cob, merge greu sa le ridicam pentru ca nu e ca si cum ai face o casa din caramida. Trebuie sa fie anumite conditii meteo, sa fie soare, sa bata vantul. Am reusit sa ridicam toate zidurile", afirma Nicoleta Marin. Dupa ce minisatul eco va fi terminat, initiatoarea proiectului intentioneaza ca in centru sa fie amenajata o piata locala, unde sa fie promovate produsele traditionale din zona Berca, respectiv carnatii de Plescoi, dar si babicul si covrigii de Buzau. Ea mai spune ca prin acest proiect, "Cob Village", vrea sa promoveze zona Buzaului. "Am zis ca daca venim cu altceva decat cu o simpla pensiune poate atragem mai multi turisti care vin aici, la noi, pentru ca avem Vulcanii Noroiosi, avem carnatii de Plescoi, dar turistii vin si pleaca, nu lasa nimic in comuna", spune initiatoarea proiectului. Nicoleta Marin, realizatoarea proiectului de la Berca crede ca o astfel de casa este locuinta pe care oricine si-o doreste pentru ca este eco si rezista la seisme, neexistand pericolul ca zidurile sa cada peste cei aflati inauntru.

joi, 7 noiembrie 2013

Satul DE POVESTE din judetul Buzău: Căsuţe eco din lut şi sticla, acoperişuri pe care creşte iarbă.

Un minisat cu căsuţe din lut cu ferestre făcute din parbrize, cu sticle puse în pereţi ca să intre lumina şi cu acoperiş pe care va creşte iarba a fost realizat în satul buzoian Berca, iniţiatorul proiectului fiind o învăţătoare care vrea să includă ansamblul într-un circuit turistic ecologic.
Ansamblul format din cinci căsuţe din lut, ridicate la marginea satului Berca, pe drumul spre Mănăstirea Răteşti, a fost ideea unei învăţătoare de 35 de ani, din Buzău, şi a început să prindă contur în vara acestui an.
Nicoleta Marin, iniţiatoarea proiectului, povesteşte că ideea de a ridica aceste căsuţe ecologice i-a venit după ce un alt proiect, acela de a ridica un parc eolian, a fost sortit eşecului din cauza costurilor mult prea ridicate.
"Am vrut să facem un parc eolian. N-am reuşit şi am zis apoi să rămânem în acelaşi domeniu, eco. Când am realizat că ne costă prea mult să restaurăm case ţărăneşti vechi şi tot căutând pe internet idei despre ce am putea să facem, am dat peste casele cob, care mi s-au părut interesante. Am văzut că este o tehnică nouă şi am zis să încercăm. Am contactat o arhitectă care are primele case de acest gen. La început ne-am gândit că e mai simplu, dar n-a fost. Pe parcurs ne-am dat seama că nu este uşor să ridicăm aceste case. Avem cinci case de cob, merge greu să le ridicăm pentru că nu e ca şi cum ai face o casă din cărămidă. Trebuie să fie anumite condiţii meteo, să fie soare, să bată vântul. Am reuşit să ridicăm toate zidurile", afirmă învăţătoarea.
Ea mai spune că prin acest proiect, "Cob Village", vrea să promoveze zona Buzăului: "Am zis că dacă venim cu altceva decât cu o simplă pensiune poate atragem mai mulţi turişti care vin aici, la noi, pentru că avem Vulcanii Noroioşi, avem cârnaţii de Pleşcoi, dar turiştii vin şi pleacă, nu lasă nimic în comună".
Ansamblul care cuprinde cinci case te duce cu gândul la o poveste.
Căsuţele sunt construite dintr-un amestec de pământ lutos, nisip, paie de grâu sau de orz şi apă. Fără cofraje, cărămizi sau substanţe chimice.
Construcţiile sunt rotunde, fără colţuri şi muchii. În pereţii exteriori au fost modelate nişe în care sunt puse sticle de diverse culori sau borcane prin care intră lumina de afară. Cât despre ferestre, acestea sunt de fapt parbrize de maşină reciclate, care nu ar trebui să se aburească. În interior, casa va fi ceruită după ce pe ziduri se va aşterne cu pensula un strat de ulei de in. Tencuiala exterioară este un amestec de nisip, păr de capră, balegă de vacă şi foarte puţină apă.
Realizatoarea proiectului de la Berca crede că o astfel de casă este locuinţa pe care oricine şi-o doreşte pentru că este eco şi rezistă la seisme, neexistând pericolul ca zidurile să cadă peste cei aflaţi înăuntru.
"Am umblat la toate fermele din zonă să facem rost de păr de capră pe care ulterior a trebuit să-l luăm la mână şi să-l tăiem la 2,5 centimetri lungime. Nu vă spun că în cursul anului am cununat un cuplu, iar de la nunta finilor noştri am luat toate sticlele de şampanie. Vă daţi seama cum au reacţionat cei de la restaurant când le-am cerut sticlele goale. Din ele am făcut nişte decoraţiuni - în momentul când intră lumina prin ele se obţin nişte efecte deosebite, altfel se vede răsăritul, apusul, e deosebit. De asemenea, am mai folosit în pereţi şi parbrize auto pe care le-am încastrat în cob", povesteşte iniţiatoarea proiectului.
Căsuţele sunt ridicate pe stâlpi curbaţi din lemn.
"Ne-am dus în pădure şi am luat copacii cei mai strâmbi, ca să păstrăm elementele naturale. Aşadar, totul este aşa cum am luat din natură. Lemnele folosite sunt salcâmi întregi care în unele cazuri ies din pereţi, dar nu am vrut să intervenim. Doar lemnul folosit la acoperiş a fost prelucrat şi ignifugat, iar acum lucrăm la şanţurile pentru scurgerea apei şi la placarea cu piatră de Siriu a aleilor. Am fost nevoiţi să facem fundaţie din beton pentru că după ce am luat terenul am făcut un studiu geologic şi ni s-a spus că este predispus la alunecări de teren. Din acest motiv, fundaţia este din beton, că altfel, la o eventuală alunecare, ar fi luat-o casele la vale. Casele, deşi la fel, sunt unice, deoarece sunt modelate manual, ceea ce reflectă starea sufletească pe care o are fiecare. Nu poţi construi o casă de cob dacă nu ai o atitudine pozitivă, pentru că se pune foarte mult suflet în ele, în executarea lor. N-o să reuşeşti să le faci dacă eşti nervos", mai spune Nicoleta Marin.
Căsuţele vor fi acoperite cu un strat izolator peste care va fi plantată iarbă. Acest acoperiş va fi pus în două săptămâni, dacă vremea va permite. Va fi un acoperiş eco, cu plante de sedum care cresc pe un pământ special.
Fiecare casă are patru camere şi patru băi, acestea urmând să fie tencuite cu o tencuială naturală din Maroc, comandată în Germania, care va elimina necesitatea faianţei. Această tencuială va fi dată în primăvară, pentru că acum condiţiile meteorologice nu mai sunt prielnice, fiind nevoie de o temperatură constantă pentru ca lucrarea să reziste şi să fie de bună calitate.
Căsuţele vor avea şi centrale termice, pentru că turiştii îşi vor dori confort. "Casele nu vor fi cu sobe. Poate că aceia care vin nu au chef să bage pe foc şi de aceea mergem pe această variantă, de centrale termice", mai spune iniţiatoarea proiectului.
Minisatul de la Berca a fost ridicat cu ajutorul vecinilor şi al prietenilor. "A fost mai greu la început, până ne-am învăţat cu tehnica cob, pentru că, deşi am colaborat cu arhitecta Ileana Mavrodin, ea nu a participat la lucrări efectiv. Costurile nu sunt de-colo. Noi am avut noroc că în zona Berca este pământul lutos, dar dacă nu-l aveam, trebuia adus din altă parte. Se adaugă nisip, piatră, paie, pe toate trebuie să le procuri. Iar ca să ridici construcţia, este nevoie de forţă de muncă, multă forţă de muncă şi îţi trebuie mulţi prieteni ca să poţi să realizezi un sat atât de mare", adaugă învăţătoarea.
După ce minisatul eco va fi finalizat, iniţiatoarea proiectului intenţionează ca în centru să fie amenajată o piaţă locală, unde să fie promovate produsele tradiţionale din zona Berca, respectiv cârnaţii de Pleşcoi, dar şi babicul şi covrigii de Buzău.